Ce înseamnă un meniu conceptual?

Ideea de concept—în spatele unui demers creativ—nu e nouă. Ne-am dorit să o aducem în zona noastră de cofetărie, un domeniu în care credem că ar merita integrată mai des.

În esență, un meniu conceptual, are la bază un fir narativ care leagă produsele în toate aspectele lor: savoare și ingrediente, textură și aspect și nu în ultimul rând, etic și filosofic: de ce facem ceea ce facem.

Drumul căutării și al experiențelor

Dacă vă uitați în istoricul paginii noastre de Facebook, puteți observa cu ochii voștri parcursul nostru. Am experimentat și am testat toate lucrurile posibile și imposibile. Ne-a luat ceva să ne găsim calea și zona în care ne simțim cel mai bine, așa că v-am pus în fața celor mai entuziaste combinații și arome. E un proces natural pentru o afacere mică — să-și exploreze limitele cu onestitate și să descopere care-i locul în care se simte cel mai bine.

Suprematism

Apoi ni s-a alăturat Alexandra ca să ne dea o voce și am început să avem claritate și să construim un drum al nostru. Calea s-a conturat prin primul meniu conceptual, dedicat Suprematismului, tocmai pentru că rezonăm cu filosofia din spatele acestui celebru curent de artă. Ne-am regăsit în ideea aceasta a sentimentelor pure și în pionieratul pe care-l făcea Malevich în perioada pe care a dedicat-o artei abstracte.

Minimalism

După suprematism, am simțit nevoia să simplificăm un pic lucrurile. Am vrut să ne întoarcem la esență. Am lăsat ideile tuturor să intre într-un dialog liber și am ajuns la ideea de silent contemplation — o stare pe care ne-o dorim atât în viața de-acasă, cât și în aceea de la muncă. Ne-am dorit să vă facem să aveți cât mai multe momente de contemplare, acesta fiind și motivul pentru care am renunțat la decorații și la orice „zgomot” care ar putea distrage atenția de la gust.

Sinestezie

Și iată-ne astăzi aici, scriind capitolul al patrulea. După ce am trecut prin două concepte din istoria artei internaționale, pe care le-am adaptat pentru zilele noastre, ne-am dorit să ne întoarcem acasă, la rădăcini, aici la Cluj-Napoca. Am început să privim în jurul nostru și să căutăm un sistem vizual care să rezoneze cu ceea ce construisem deja. Și cine putea fi mai potrivit în tot acest context decât cunoscutul artist Radu Comșa?

De ce „Sinestezie”?

Ne doream să îndeplinim criteriile de estetică și localizare și, deși cu ceva vreme în urmă visam că ar fi fantastic să facem un meniu împreună cu Radu, parcă uitasem complet și eram blocați.

Peter și Alexandra erau la cafea, la Let’s Coffee și discutau despre idei pentru noul meniu, în mijlocul unui blocaj creativ, moment în care Radu, cu bicicleta lui, tocmai venise să-și bea cafeaua. Printr-o potrivire absolut perfectă, planurile s-au întrepătruns și ceea ce vedeți mai departe este rezultatul viziunii lor. Așa-i că știe viața să ni le aranjeze pe toate?

 

L-am întrebat și pe Radu cum a primit această invitație și ne-a scris următoarele: „Am răspuns inițiativei Iris Délice cu mare bucurie. A picat la țanc și pentru că sunt un mare gurmand, dar și pentru că răspunde planului meu de a duce pictura în zone care-i sunt, practic, străine. Mi s-a părut grozavă ideea de a trimite compozițiile mele direct între măselele «privitorului» și de a mă putea gândi la asocieri între culoare și gust, formă, textură și cantitate la care nu mă gândisem (în felul ăsta) până atunci. M-am împăcat și cu ideea că arta e o chestiune de gust până la urmă, așa că nu pot fi decât recunoscător pentru ocazie și provocare.”

Cine este
Radu Comșa?

RADU COMŞA (n. 1975) trăiește și lucrează în Cluj-Napoca, România. E unul dintre cei mai cunoscuți artiști din zona Transilvaniei și lucrările lui au fost expuse, printre altele, la Muzeul Arken din Copenhaga; Centrul de Artă Contemporană Ujazdowski Castle, Varșovia; Műcsarnok | Kunsthalle, Budapesta; Marianne Boesky, New York; Peles Empire, Londra; Trafó Gallery, Budapesta; Gaudel de Stampa, Paris; Spazio A, Pistoia; Lucie Fontaine, Milano & Bali; Prague Biennial & Timișoara Biennial.

În acest moment, este reprezentat de două galerii internaționale: Galeria SABOT (RO/Cluj-Napoca) și Galerie Emmanuel Hervé (FR/Paris și Marsilia).

N-am putea să explicăm mai bine munca lui decât o face următorul paragraf, extras din descrierea celei mai recente expoziții a lui, DISCUȚIE REDUCȚIONISTĂ ÎN 4 CULORI, de la Muzeul Național de Artă Contemporană, expusă în fotografiile de mai sus.

„O privire mai atentă la atelierul său — o combinație de depozit, fabrică, birou și laborator experimental — dezvăluie relația complicată cu mediul picturii. În lumea lui Radu totul este despre culori, dar ele sunt plate, energice și — important — integrate materialului folosit. Comșa înțelege pictura ca pe o altă dimensiune a lumii, nu ca pe o lume în sine. Picturalitatea e o calitate irelevantă. Ceea ce rămâne relevant după depășirea picturalității este logic, frumos și legat de funcție. Într-un context aspirând (în cel mai bun caz) la Gerhard Richter, Radu Comșa visează la Bauhaus, Le Corbusier și Jean Prouvé.” — Călin Dan, directorul Muzeului Național de Artă Contemporană.

Cum se face un meniu conceptual?

Se ia o idee: sinestezia—acel principiu potrivit căruia senzațiile diverse (coloristice, muzicale, olfactive etc.) își corespund în plan afectiv—inspirată din cea mai recentă expoziție a lui Radu Comșa.

Se răsucește conceptul pe toate fețele și se ajunge la esență: trei culori primare și trei secundare, rezultate din combinația culorilor primare.

Se ia această idee și se adaptează la contextul unei cofetării de specialitate, elementele vizuale se iau de pe pânză și se pun pe dulciuri rafinate, gustul e testat și îmbunătățit până se ajunge la acel silent contemplation atunci când iei prima linguriță.

Se lucrează intens pe fiecare detaliu al culorilor și al gusturilor, până ce ele se aliniază perfect cu ideile din mințile noastre. Se așază fiecare element până ajungem la armonie absolută, asemenea unei opere de artă. Gata să fie expusă în fiecare casă și să fie savurată, însă, spre deosebire de arta înaltă, numai pentru o scurtă perioadă de timp.

Și mai ales, se lucrează în echipă. 

În laborator cu Peter Schuller, Alexandru Szabo, Kristina Balint și Emöke Bodor, cei care susțin în fiecare zi tot ce se întâmplă în universul Iris Delice. Se lucrează la creație cu Radu Comșa și la design și prelucrare cu David Stroe. La management de brand cu Alexandra Crăciun și la tipar cu Radu Măhăleanu. Fotografia de produs cu Vizaknai David și corectura și detaliile cu Ioana Trușcan și Alina Stanca.